Oraşul Luduş se află în centrul Podişului Transilvaniei, în vestul judeţului Mureş, pe drumul naţional DN15 şi drumul european E60 care leagă Târgu-Mureşul de Cluj-Napoca. Din punct de vedere feroviar, oraşul este la 18 km de Războieni, punct de conexiune cu Magistrala 300. Cel mai apropiat aeroport este la Vidrasău (Târgu-Mureş) aflat la 30km de oraş.
Prin întregul potenţial disponibil (natural, material şi uman) oraşul Luduş este o componentă importantă a judeţului din care face parte, armonios integrată în vastul complex funcţional care este Podişul Transilvaniei.

Viaţa social-economică a urbei este dinamică, supusă unei permanente transformări ca urmare a noilor cerinţe. În perspectivă, zona are un statut privilegiat de dezvoltare, putând deveni exemplu de organizare şi exploatare echilibrată a resurselor naturale şi umane. În prezent oraşul este în plin proces de transformare pe noile coordonate ale economiei de piaţă.

Oraşul se poate contempla seara de la popasul "Salcâmul" de pe înălţimea din apropierea oraşului. De aici panorama nocturnă a "urbei" iluminată feeric pare ceva ireal. Valea Mureşului care străbate oraşul este o zonă care invită pasionaţii de pescuit să -şi petreacă timpul liber într-un mod cât mai plăcut.

Frumuseţea zonei nu este dată numai de natură ci şi de construcţiile făurite de oamenii locurilor: blocuri şi case moderne, facilităţi pentru cazarea turiştilor, magazine cu o gamă variată de produse, restaurante care oferă servicii variate, parcuri amenajate cu locuri de joacă pentru copii.

Luduşul a făcut parte, succesiv din Dacia, Imperiul Roman, din formaţiuni statale specifice începutului de ev mediu, din voievodatul Transilvaniei dominat de nobilimea maghiară(sec.XII-XVI), din Principatul Transilvaniei aflat sub suzeranitate otomană (sec.XVI-XVII), din Imperiul Habsburgic (sec.XVII-XIX), din Imperiul Austro-Ungar (1867-1918). Dovezile în acest sens sunt colecţiile arheologice (vase, unelte, arme, podoabe), izvoarele documentare şi cartografice păstrate în muzee din Bucureşti, Cluj-Napoca, Alba-Iulia, Târgu-Mureş, Budapesta etc.

Timp de câteva milenii Luduşul a avut statutul de sat. Potrivit documentelor de arhivă, Luduşul, care este pomenit pentru prima dată la 1330, a purtat de-a lungul timpului următoarele denumiri: Plehanus de Ludas-1330, Decime de Ludas Regis 1333, Ludas 1377, Ludas 1382, Lwasz 1481, Ludes 1532, Ludas 1733, Nagy Ludas 1750, Nagy Ludas 1805, Nagy Ludas 1857, Marosludas 1888, Ludaş-Mureş şi Ludoşul de Mureş 1925 şi Luduş 1928, formă care nu s-a mai schimbat până astăzi.Denumirea actuală este menţionată pentru prima dată într-un proces-verbal întocmit în anul 1333. În anul 1800, Luduşul este ridicat la rang de comună. În 1850 este creată Plasa Luduş, care va supravieţui până în 1949, comitatul Turda Arieş. După Marea Unire de la 1 Decembrie 1918, Luduşul revine în cadrul României reîntregite, în judeţul Turda. Din 1950 statul comunist creează raionul Luduş iar în anul 1960 este declarat oraş, aparţinând judeţului Cluj iar mai apoi judeţului Mureş. În urma reorganizării administrativ-teritoriale din anul 1967, raionul Luduş este desfiinţat, de atunci Luduşul rămânând un simplu oraş agro-industrial.